Temporalitate.. Corina Junghiatu

Timp, îmi crești la tâmplă,
de patru decenii încarnat în trup,
rostogolindu-mă în abisul
destinului efemer măsurat în cercul
cadranului de ceasornic
care toarce nisipuri.

Particule paradiziace de clipe
se succed irepetabil
în această explozie feerică de viață
guvernată de legile hazardului.

Gânduri, idei, atitudini ard în astre,
spiritul se unduiește în liniști,
trupul curge în raze de amurg,
iar timpul îmi crește la tâmplă.

Corina Junghiatu

Temporality

Time, you grow to my temper,
for four decades incarnated in the flesh,
rolling me into the abyss
of the ephemeral destiny measured in the circle
of the quadrant of the clock
that purring the sands.

Paradisaical particles of moments
are succeeding irreparable
in this enchanting explosion of life
governed by the laws of hazard.

Thoughts, ideas, attitudes burns in the stars,
the spirit ripples in reassure,
the body is flowing in rays of the dusk,
and my time is increasing on my temple.

Corina Junghiatu